Iaca a inceput si sezonul competitional
2013, cu primul concurs oficial. Trebuie sa recunosc sa ardeam de nerabdare dupa
genul asta de competitii, eram entuziamat ca un pokemon.Toata iarna am dus
dorul acestui drog “competitie”, un drog pe care nu-l gasesti decat in cadrul
acestor evenimente frumos organizate.
Am iesit din iarna mai pregatit decat
in anii precedenti si simteam ca va fi un sezon maret, incununat de
participarea la UTMB. Am avut inspiratia sa nu platesc taxa de participare si sa
castig o invitatie prin intermediul sponsorilor de la BCR, care au dat niste
invitatii gratuite, tin sa le multumesc pe aceasta cale pentru acest gest
frumos, mai multe companii ar trebui sa le ia exemplul si sa incurajeze
miscarea.
Ne aliniem frumos la start, de data asta
gasca e mai numeroasa ca oricand: Dragonu, Marius, Tale, Bia,Ancuta, Mitzu,
Paula, Polo, cu totii entuziasmati si gata sa ne bucuram de o zi frumoasa,
intr-o companie faina.
Concurenta se anunta a fi serioasa,
multi atleti de pe la loturile nationale, biathlonisti, triathlonisti, insa nu
am pretentia sa ma compar cu ei, eu doar ma raportez la colegii mei pe care
i-am cunoscut la maratoane. Diferenta mica de nivel de doar 650 de m si
premiile consistente i-au scos pe
atletii nostri din case, la o cursa ce era destinata amatorilor ( dar asta e
alta mancare de fasole).
Ma aliniez in pluton, pun castile in
urechi, maresc concentrarea, insa nu uit de numaratoarea inversa, si inlauntrul
meu, sufletul “prinde” maini si picioare si face un harlem shake veritabil.
Motorul e pornit si plec increzator,
destul de tare, insa ma simt bine, depasesc tot ce se poate, ii salut pe
cunoscuti, Tale, Marius si Dragonu raman mai in spate, iarasi ma loveste un
gand cum ca as fi plecat prea tare, dar il parasesc repede si mentin ritmul.
Incepe urcarea pe forestier, Razvan imi surprinde bucuria de pe fata pe la km 4
si ma bucur cat se poate de cursa si de natura.
http://vimeo.com/63517135 apar la 5:48:)
Hotarat sa nu slabesc ritmul si
sa trag cat mai bine, ma concentrez si termin urcarea cu destul de multe
resurse, in ciuda portiunilor mult mai putin noroiase fata de anul precedent si
a unora putin tehnice.
Punctul meu slab incepe sa devina punct
forte, dau la vale mult mai bine si simt ca zbor, parca nu ating pamantul, nu
am timp sa-mi pun intrebari si vreau sa profit de starea mea de bine si sa-i
dau cat mai tare, desi simt ca am pulsul destul de ridicat. Am ceva urmaritori
in fata si ii depasesc usor unul cate unul.
Vremea perfecta si senzatia de bine
fac sa zboare timpul si nu simt cum se duc km si intru pe coborarea spre
Racadau, unde ii dau cat ma tin picioarele, mai depasesc ceva concurenti, mi se
mai fac cateva poze, le zambesc frumos voluntarilor si fotografilor.
Il
intalnesc si pe Truly pe traseu, urmeaza o mica urcare, ultima de altfel si
iarasi la vale pana in oras.
Aici mai depasesc 2 concurenti, si ajung la
asfalt. Cobor scarile cu grija, anul trecut aici m-au luat crampele, apoi
tasnesc spre linia de finish si o trec in 1:41:16, cu un sfert de ora mai bine
ca anul trecut, un loc 50/650
Clasamentul aici
Ancuta era entuziasmata nevoie mare,
sa ma vada si totodata bucuroasa de reusita ei dela cros si de faptul ca s-a
simtit bine. Imi iau medalia si ii astept cuminti si pe ceilalti. Vine si
Marius la 2 minute dupa, apoi Tale, Dragonu, Polo, Mitzu, Paula si Bia, toti
avem ceva in comun, un zambet mare pe fata.
Seara mergem cu totii la prietenul
nostru Mihai si incingem o masa mare asezonata cu ceva bunataturi si multa voie
buna. Seara dormim la Marius, iar a 2 a zi ne indreptam spre Moeciu, la o
alergare grup, asa ca de refacere. A fost un weekend cum nu se putea mai bun si
mai frumos, un inceput de sezon perfect, sper sa o tinem tot asa.
Ne vedem la Moeciu.....iupiiiiiiii
