2x2 – incursiune in Fagaras 17-18 august 2013

                             Nu era o cursa in planul meu, dar fiindca trebuia sa ne luam revansa, ca si echipa, Dragonu & Marmota, au hotarat sa-si mai uneasca inca o data fortele si sa dea tot ce pot pentru a ne demonstra ca suntem capabili sa formam o echipa bunicica, indiferent de prapastia creeata intre noi, competitional vorbind.

                            Asa ca inainte de plecarea spre Chamonix, mai facem o mica oprire spre “Alpii” nostri. Ii luam pe Tzale si Lush, Nico, iar dragon-mobilul e gata de drum. Ora la care plecam e tarzie, in jur de 8 jumate, dar cu toate astea, ajungem putin inainte de 12 si ne hotaram sa innoptam la refugiul salvamont 2000, multumim pentru gazduire. Pentru prima data, ca un ciumpalac, imi uit sacul de dormit acasa, si dormitul la cort parea sa fie compromis pentru acest week.

                          Ne trezim dis de dimineata, la 6, ne ridicam kit-urile, ne inscriem la x1 ( Balea-Vf Moldoveanu-Balea, 28 km cu 2450 D+), nedorind sa ne rupem prea tare inainate de UTMB. La prima vedere parea sa avem sanse la podium, ba chiar ne bateam cu Totalca si Dani Florea pentru prima pozitie; in cursa situatia avea sa fie diferita.

                        Muzica buna, atmosfera electrizanta si o ora neobisnuita, 7:30, ne dau un impuls la start si plecam destul de tare spre urcarea   Capra, stam in spatele lui Dani&Florin; de data asta am schimbat strategia si Dragonu' stabileste ritmul, unul destul de puternic, parerea mea, dar daca el se simtea ok, ce sa fac...:) 

filmare cu o drona

Dam usor pe langa lac, ritmul e bun, terenul tehnic, ne rasfiram ca echipe, ii tinem in vizor pe urmaritori, alergam binisor pana ii ajungem din urma pe Radu Milea si Zsolt. Ni se alatura si Marius cu Truly si ne punem frumusel pe carcotit, neslabind ritmul, desigur. Pasajul pe la 3 pasi de moarte e dificil, acolo cativa s-au dat cu cracii in sus:), trecem cu bine si de asta, ajungem si pe la Podul Giurgiului, zona superba, insa umbrita de ruinele refugiului. 

Vine rapid urcarea spre Vistea, aici Dragonu' resimte nitel oboseala, insa facem urcarea rapid, nedorind sa pierdem timp. Deja Galiteanu si cu Itu se intorceau de varf, noi facem urcarea mai greoi si pe portiunea dintre Vistea si Moldoveanu ii intalnim pe alde Totalca, care luasera ceva avans intre timp, fiind mai buni pe coborari si tinand un ritm mai constant.

                    Suntem “capsati” pe varf, iau o gura de apa de la cineva, imi doresc sa nu fi luat, avea un gust oribil, si-i dam usor la vale,aici scap si de bluza care era plina de transpiratie, si alerg fara, aerisindu-ma mult mai bine si fiind deja pe stilul meu; Dragonu resimtea din plin oboseala si ritmul alert de la inceputul cursei, dictat de el, de data asta. Pe urcari il mai motivam, ba impingandu-l la propriu, ba amenintandu-l ca vine Mica Ioana din spate si ne sufla locul, ba ca avem o echipa langa noi care ne vor intrece.

                   Partea amuzanta ca echipa respectiva era la 2x2, iar eu aveam impresia ca era la x1, tot ne intreceau tot ii intreceam, pana dupa cativa km cand Dragonu i-a auzit ca vb de Negoiu, atunci i-am intrebat si eu si mi-au confirmat, asa ca singura mea amenintare mai era cu Mica Ioana.

                       Urcarile il faceau sa aibe crampe, asa ca ma temeam sa nu pateasca ca la 7500, am mai slabit ritmul cat sa-si revina si i-am dat iarasi. In penultima urcare ii vedem pe Mica si coechipierul apropiindu-se amenintator de noi, de data asta nemaifiind o gluma; man Dragonu' din spate, fortandu-l putin, degeaba comenta ca nu poate mai tare eu o aveam pe a mea si buna, era pacat sa ne inecam ca tiganu' la mal. Trecem pe langa lacul Capra, urcam un mic delusor si ajungem in acelasi timp in checkpoint cu ei.

                       De jos se anunta ca e batalie mare pe locul 2, ne conformam, ciordesc cateva napolitate din mers, le fac sandwich si-i man Dragonu. Constat ca avem un avantaj pe coborarile tehnice, asa ca doresc sa profit la maxim de asta, il zoresc , il incurajez, si cumva cumva ne miscam mai repede; deja simtitm finish-ul, pulsul creste, tip practic, ii spun cand ajunge la asfalt sa-l “manance”.

Urcam treptele in viteza cu un timp bunicel de 6:07, urmand si Mica la 30 de secunde in spatele nostru.  A fost o batalie pe cinste, Dragonu' cade la pamanat, epuizat de cursa dar totodata fericit pentru podium. clasament:aici

Ne hidratam, mancam bine, asteptam concurentii de la elite, Galiteanu castiga cu un timp extraordinar de sub 8 ore ( Balea-Moldoveanu-balea-Negoiu-Balea, 46km cu peste 4000D+) urmat de Alex Itu si Nicusor Jinga. Seara stam la masa cu gasca, mai povestim, ne revenim, urmeaza somn la cort, nu inainte de o portie buna de ras ce a tinut pana tarziu in noapte. Simpaticii din familia State mi-au imprumutat un sac de dormit si astfel am dormit si eu la cort. Dimineata a urmat premierea, un mic traseu de revenire si hotaram sa plecam din tigania care se facuse la Balea, masini, claxoane, mici, ciobani, si nu autentici. Pur si simplu m-au dezgustat, cred ca de fapt asta mi-a dat stomcul pe dos si m-a facut sa am o zi de duminica de tot rahatul, ajungand acasa terminat si neputand nici vorbi.

                       Organizarea a fost pe cinste, peisajul de vis, traseu f tehnic, totul la superlativ, primul podium in echipa, loc secund si plecam cu un moral bun, zic eu , la Ultra Trail Du Mont Blanc, unde speram sa facem o figura buna si cel mai important, sa ne simtitm bine, restul vine de la sine.

   

                         Multumesc echipei 2x2 pentru cursa deosebita, pacat ca acest cadru natural a fost infestat si cu alti ciumpalaci si ne-au facut sederea acolo mai putin placuta. Ne auzim dupa cele 100 de mile pe care le vom avea de alergat, numai bine.

Va las cu un filmulet, emotionant, zic eu:)

Cindrel in alergare - 03-08-2013

                                    A doua editie deja si prima mea experienta a uni semimaraton montan  ( in conditiile in care aveam optiunea de a participa la maraton, asa cum am facut-o anul trecut). De data asta rolurile s-au inversat putin, eu am optat pentru semimaraton si dorinta de a ma bate pentru un loc pe podium iar Dragonu” a optat pentru maraton. Plecam de vineri seara, nu inainte de a trece pe la Paula sa ne dea o bucatica din gustoasa tarta de fructe, bucatica pe dracu, ne-a dat ditamai platoul ( multumim frumos, a fost delicioasa ).

                            Am ajuns in Paltinis, putin sub orele 24:00, tocmai ce strangeau baietii, asa ca ramanea sa ne luam kit-urile dimineata.

                                 Aleg sa ma odihnesc in hamac, imi gasesc 2 pomi numai buni si ma pun pe odihnit.Aerul rece si curat, calmul noptii si mirosul de brad, m-a incarcat cu multa energie pozitiva, asa ca aveam un feeling placut in ceea ce priveste cursa de azi.

                                  Facem un pic de incalzire, alerg putin cu Alex Itu, emotiile imi inunda iarasi corpul, concentrarea pune stapanire pe mine, mai schimb cateva vorbe cu niste prieteni pentru a uita de emotii si apoi ne aliniem cu totii la start, nu inainte de a ne ura succes reciproc.

                                    Imi pun castile in urechi si of we go.... sunt undeva in prima linie si imi propun sa raman acolo.  E o senzatie ciudata sa fiu in primul pluton cu unii dintre cei mai buni alergatori montani din  tara noastra si spre deosibire de alte editii, unde ma taiam, acum aveam un sentiment puternic ca voi face o cursa buna si voi reusi sa tin ritmul.

                                      Prima portiune pe asfalt o alerg putin tare, 2 dintre concurenti se distanteaza deja, dar nu mi fac mari probleme. 

                             Intram rapid in padure, primii 7 km sunt comuni, ma pozitionez undeva in spatele lui Radu  Milea, Nusu si Alex Itu, Il vad pe Gica putin in spate, imi ia urma, in rest imi vad de cursa si nu ma uit deloc in spate, incerc sa-mi tin ritmul constant.

                                       Ma simt foarte bine pe urcare, alerg chiar si nu dau semne de oboseala, ba chiar imi permit pe alocuri sa accelerez putin pentru a-mi testa pulsul. Traseul prin padure este excelent si foarte frumos, alerg de placere printre prieteni, ce mi pot dori mai mult? Prima urcare se termina, ma gaseste cot la cot cu Gica, aici la km 7 se desparte maratonul de semi, noi facem dreapta pe o coborare destul de tehnica. Aici il vad  pe Andrei  Dumitrescu cum se distanteaza si sunt hotarat sa-i iau urma.

                               Tot aici il depasesc pe un concurent direct la categoria mea de varsta, care se descurca vizibil mai greu pe coborare. 

                                  Alerg o perioada singur, dau intr-un forestier lung, nemarcat corespunzator, pentru ati confirma ca esti pe drumul cel bun. 

                                 Ma ajunge din urma Gica si inca cineva, alergam impreuna, dam de checkpoint si de o alta urcare. Evit sa beau apa si-i dau mai departe, coboram nitel in viteza, il las pe Gica putin in fata mea, dar nu-l scap din ochi, are un ritm bun, alert, care mi convine de minune, ma tine in priza si asta e foarte important.

                                      Urmeaza o urcare pe care o alergam aproape integral. Chiar ma intreb cand voi fi depasit , ne apropiem de ultimii km ai cursei. Pe coborare, facem schimb de locuri si trec in viteza pe langa Gica, ne si ratacim pentru vreo 3 minute, dam intr-un forestier, intrebam in stanga in dreapata nimeni nu vazuse niciun concurent. Ne intoarcem putin, gasim semnul si-i dam pe langa telescaun, o coborare putin abrupta dar faina

                                      Cobaram pe asfalt in viteza, Gica e putin in spatele meu, 

                                  il simt ca accelereaza si apare in dreptul meu, accelerez si eu mai tare, il las in urma, moment in care spiritul de competitie a lasat loc sentimentului de prietenie, m-am intors putin, l-am luat de mana si am hotarat sa terminam impreuna, cel putin asa mi s-a parut corect, alergasem prea mult impreuna ca sa ne intrecem la sfarstit si sa ne batem pentru cateva secunde. Trecem linia de finish in 1:43, cu 3 minute de ratacire cu senzatia unei curse foarte bune si un loc 5 la open si la categorie, in mintea mea...

.

                                           Ne felicitam reciproc si ne imbratisam, Gica imi marturiseste ca se tot astepta sa ma tai, pentru ca plecasem prea tare, insa spre surprinderea lui si a multora, am reusit sa tin ritmul.

     E timpul sa ma hidratez, bag apa si pepene la greu, abandonez intre timp planul meu initial de a face si maratonul dupa, dar  ii conving cumva pe  Andrei si Gica sa mergem la o alergare usoara. 

                                 Pe drum incurajam primii concurenti de la maraton Adi, Balan, Radu Milea, Nusu , Alex Itu, felicitari baieti..... ne indopam bine cu afine, mai povestim ne mai radem, ajungem iarasi la km 7, moment in care Andrei se intalneste cu Smendre si se intoarce iar eu dau de Dragonu si alerg cu el. Acum alergam toti 4 in echipa, suntem ca o haita, incet incet ne indepartam de ei, Dragonu termina si el in 5:16, clasamentul aici .

                                  Ne schimbam, facem un dus la un izvor rece, mancam bine si asteptam premierea ca sa putem pleca spre Galati. Intre timp fetele ma anunta ca sunt de fapt pe locul II, o bucurie si mai mare, stam cuminti la premiere, prima mea experineta pe podium si sper ca nu ultima, e o senzatie placuta si de implinire totodata, ma simt apreciat si e bine:). 

                               Plecam in jur de ora 8 din Paltinis, cu gandul de ai face o surpiza Ancutei, avem si ceva aliati, parintii ei si pe Nico.  Asa ca ma asteapta in jur de 450 de km de condus, o aventura totala, pe un traseu  zombalau si o Padure Neagra ce parea ca nu se mai termina, recomand cu mare caldura drumu de la Tg Secuiesc spre Lepsa:).

                                    Ajungem in Galati pe la 3 noaptea, mancarea era pe masa, plus o bere binemeritata. Mi-am vazut prietena si asta m-a bucurat enorm, sper sa se refaca cat mai curand si sa o vad in picioare zambind iar. A fost un weekend fain, felicitari organizatorilor si voluntarilor inimosi, ati organizat un concurs pe cinste, ne vom revedea cu siguranta si la anul.

                                     Avea sa fie ultimul nostru concurs oficial inainte de UTMB, asta pana aseara, cand am zis ca 2x2 suna bine:), drept urmare in week 16-17 ne vedem la Balea lac. Pana atunci, numai bine!